OrthoMixovirusuri

16 pages
0 views

Please download to get full document.

View again

of 16
All materials on our website are shared by users. If you have any questions about copyright issues, please report us to resolve them. We are always happy to assist you.
Share
Description
Description:
Tags
Transcript
  MICROBIOLOGIE (Notiuni de virusologie, bacteriologie si parazitologie) VIRUSOLOGIE - Virusuri implicate in patologia umana 1 VIRUSOLOGIE - VIRUSURI IMPLICATE IN PATOLOGIA UMANA ORTHOMIXOVIRUSURILE Dintre cele patru genuri ale familiei, interes medical prezinta trei: virusul gripal A, virusul gripal B, virusul gripal C care sunt denumite generic virusuri gripale . Virusurile gripale au virioni sferici pleomorfi, nucleocapsida helicala si anvelopa ; genomul este ARN  monocatenar (mult mai susceptibil de a aparea mutatii in cursul replicarii) si are asociat o ARN-polimeraza. Anvelopa virusurilor gripale contine doua glicoproteine care proemina ca spiculi: Hemaglutinina  - functioneaza ca ligand la receptorii celulari care contin acid sialic; Neuraminidaza (sialidaza)  - rupe resturile de acid sialic din moleculele gliocoproteice ale mucusului si glicocalixului eucariot si astfel: a)   lichefiaza mucusul de invelis al epiteliului respirator si deschide accesul virionilor gripali spre receptorii celulari;  b)   faciliteaza eliberarea virionilor de pe suprafata celulelor dupa morfogeneza prin inmugurirea membranei citoplasmatice; c)    previne autoagregarea virionilor prin resturile de acid din anvelopa.    NA has various roles in influenza virus infection. (A) Upon entering the respiratory tract, influenza virions are often trapped in a protective layer of mucin (i) which contains sialylated decoy receptors (terminal sialic acids represented as little orange balls). NA enzymatically cleaves off these sialic acid residues and allows virus particles to penetrate the mucinous layer and access the underlying respiratory epithelium. The enzymatic activity of NA is represented by scissors and red dashed arrows. (ii) Nascent influenza virions remain attached to the host cell and to neighboring viruses (by the binding of HA to sialylated receptors) until freed by NA, which cleaves off sialic acid residues from host cell receptors (iii). While antibodies directed to NA are not neutralizing, they may bind to NA and inhibit each of its enzymatic functions (indicated by red X’s). Anti -NA antibodies bound to the surface of infected cells may aid in their recognition and clearance by immune effector cells such as macrophages (iv) and natural killer (NK) cells (v), in a process known as antibody-dependent cell-mediated cytotoxicity (ADCC). Anti-NA antibodies bound to viral particles may mediate the direct uptake of virions by macrophages (vi), or allow for the binding and activation of the complement system (vii), in a process known as complement-dependent cytotoxicity (CDC). Finally, it has  been speculated that anti-NA antibodies bound to influenza virions may, by steric hindrance, interfere with the  binding of HA to sialylated host cell receptors and, thus, prevent viral attachment and entry (viii)  MICROBIOLOGIE (Notiuni de virusologie, bacteriologie si parazitologie) VIRUSOLOGIE - Virusuri implicate in patologia umana 2 Replicarea . Dupa fixarea pe receptorii celulari, virusurile gripale sunt endocitate prin fuziunea membranei celulare cu anvelopa; decapsidarea are loc in citoplasma; transcriptia si replicarea genomului are loc in nucleul celulei gazda cu afectarea minima a functiilor acestuia. Sinteza proteica si asamblarea nucleocapsidei au loc in citoplasma, iar virionii se maturizeaza inmugurind prin membrana citoplasmatica. Fig.2 Replicarea virusului gripal ( Influenza v  irus) Habitat.  Virusul gripal A infecteaza omul, mamifere (cai, porci, etc), pasari (gaini, giste, rate, etc), virusurile gripale B si C sunt gazduite doar de om. Structura antigenica.  Proteinele nucleocapsidei (identificate prin reactii de fixare a complementului) sunt specifice de gen; glicoproteinele de anvelopa au variatii antigenice de subtip si tulpina la virusurile gripale A si B. virusurile gripale au doua tipuri de variatie antigenica: variatie antigenica minora: mutatii ale genelor care codifica glicoproteinele anvelopei fac hemaglutinina si neuraminidaza doar partial cunoscute de catre sistemul imun  - capacitate ( a mutantelor) de a genera infectii intr-o populatie imuna la tulpina parentala ; sub presiunea imunologica a populatiilor gazda sunt selectate tulpinile epidemice ale virusurilor gripale A si B. variatie antigenica majora:  proprie numai virusului gripal A, apare prin reasortari genomice intre subtipuri virale; reasortarile sunt posibile cind subtipuri de virus gripal A provenite de la gazde diferite infecteaza aceeasi celula - in cursul morfogenezei segmente genomice cu subtip diferit sunt asamblate in aceeasi nucleocapsida; varianta rezultata va avea o hemaglutinina si/sau neuraminidaza complet noi, care surprind immunologic descoperita toata omenirea . Virusurile gripale A izolate de la gazdele cunoscute insumeaza 15 variante antigenice ale hemaglutininei (H1-H15) si 9 ale neuraminidazei (N1-N9)  potential deosebit al variatii antigenice majore de a determina periodic noi si noi subtipuri de virus gripal A.  MICROBIOLOGIE (Notiuni de virusologie, bacteriologie si parazitologie) VIRUSOLOGIE - Virusuri implicate in patologia umana 3 Fig. 3 Reasortari genomice intre subtipurile viarale ale virusului gripal A  Nomenclatura subtipurilor de virus gripal A  respecta reguli stabilite de OMS - numele sunt compuse si includ: genul (tipul), gazda de orogine (exceptind omul), aria geografica a izolarii, numarul tulpinii si anul izolarii cu precizarea intre paranteze a formulei antigenice - A/porcin/New Jersey/8/76 (H1N1). Infectia naturala si patogeneza . Ajunse pe mucoasa respiratorie, virusurile gripale fuidifica prinn actiunea neuramnidazei mucusul si astfel se realizeaza accesul virionilor spre receptorii celulelor ciliate si califorme ale epiteliului respirator pe care le infecteaza si necrozeaza (celulele tinere bazale nu sunt afectate); de la celulele initial infectate virusul cuprinde, din aproape in aproape, tot epiteliul respirator. Interferonul  apare in secretiile respiratorii la o zi dupa contagiu si joaca rol principal in vindecare bolii care survine in 3-7 zile; anticorpii  sunt detectati abia dupa 1-2 saptamini de la debutul bolii ; virusul gripal este prezent in nazofaringe 1-2 zile inainte de debutul bolii pina la 1-2 zile dupa vindecarea clinica .  Moartea si descuamarea celulara determinate de replicarea virala initiaza edemul si infiltratia mononucleara raspunzatoare de simptomatologia respiratorie a gripei  (simptomatologia sistemica a bolii nu este inca explicate satisfacator pentru ca virusurile gripale sunt rar izolate din singe). Vindecarea completa a leziunilor epiteliului respirator dureaza si o luna de zile, iar dezorganizarea transportului mucociliar permite aparitia complicatiilor prin suprainfectie bacteriana. Gripa debuteaza brusc , la 1-4 zile dupa contagiu, cu frisoane, cefalee, tuse uscata; curind apar febra mare, dureri musculare generalizate, stare de rau, anorexie si astenie; febra si manifestarile sistemice cedeaza dupa 3 zile, dar tusea si astenia mai persista 1-3 saptamini.  MICROBIOLOGIE (Notiuni de virusologie, bacteriologie si parazitologie) VIRUSOLOGIE - Virusuri implicate in patologia umana 4 Complicatiile majore ale gripei sunt: pneumoniile si sindromul Reye ; pot aparea suprainfectii bacteriene ale sinusurilor, urechii medii, pulmonilor. Imunitatea . Virusurile gripale nu imunizeaza incrucisat; anticorpii IgA secretori antihemaglutinina previn infectia, iar cei antineuraminidaza previn infectia invaziva si limiteaza contagiozitatea bolii; limfocitele T citotoxice limiteaza celulele infectate. Variatiile antigenice minore ale virusurilor gripale determina forme usoare de boala la personae care au trecut prin infectia cu tulpina parentala; fata de subtipurile pandemice de vurus gripal A populatia nu are experienta imuna si imbolnavirile sunt grave. Epidemiologie . Sursa de infectie este umana pentru virusurile gripale B si C, iar pentru virusul gripal A umana sau animal care asigura reasortarile genomice ale virusului. Boala se transmite prin picaturi Flügge si miini/obiecte contaminate cu virus gripal.  Receptivitatea este generala. Gripa cu virus A apare epidemic sau pandemic: “gripa spaniola” (virus H1N1 porcin) din 1918 -1919 responsabila de mai mult de 20.000.000 decese Tratament. Agentii   antivirali se utilizeaza pentru profilaxia si in terapia gripei (reducerea duratei de boala); se utilizeaza: Inhibitori ai decapsidarii: amantadina, rimantadina; Inhibitori ai neuraminidazei: oseltamivir, zanamivir Fig. 4 Antivirale active in gripa   Pneumoniile pot fi determinte de insasi virusul gripal sau de suprainfectii bacteriene; ~ 75% sunt viro- bacteriene. Determina excesul mortalitatii prin gripa la gravide si la pacientii cu boli cardiovasculare, pulmonare, renale cronice. Bacteriile implicate frecvent sunt:  Staphylococcus aures, Streptococcus pneumoniae, Haemophilus influenzae Sindromul Reye este o encefalopatie acuta cu degenerescenta grasa a ficatului si mortalitate de ~40%; Afecteaza copii in virsta de 2-16 ani supusi tratamentului cu derivati ai acidului salicilic in cursul gripei, varicelei ( altor infectii virale).  
Similar documents
We Need Your Support
Thank you for visiting our website and your interest in our free products and services. We are nonprofit website to share and download documents. To the running of this website, we need your help to support us.

Thanks to everyone for your continued support.

No, Thanks